Ca entitate, composesoratele sunt forme asociative vechi, originea lor se pierde în negura timpurilor. Prima reglementare juridică a lor în Transilvania s-a realizat prin Bula de Aur din anul 1222 promulgat de regele Andrei al Doilea al Ungariei.
Astăzi, în România, în special în Transilvania, composesoratele sunt forme asociative formate la nivelul localităților rurale, adică la nivelul satelor sau orașelor mai mici, care au personalitate juridică și funcționează după regulile de bază ale persoanelor juridice, reguli arătate în Titlul IV, articolele 187- 251 din Codul civil.
Pentru o mai bună înțelegere, se impune compararea lor cu o societate comercială pe acțiuni. Composesoratele, ca și societățile pe acțiuni, au și ele un număr mare de asociați, au o anumită avere însemnată, deciziile majore se iau în cadrul adunărilor generale și desfășoară activități profitabile de punere în valoare a averii. Composesoratele se deosebesc de o societate comercială prin faptul că niciodată nu-și pot înstrăina în parte sau în totalitate averea (redobândită) și nu pot coopta noi asociați (proprietari composesori) decât prin moștenire. Însă, părțile sociale indivize comune se pot vinde între membrii, întocmai ca și acțiunile în interiorul unei societăți comerciale pe acțiuni.
Composesoratele sunt entități juridice reînființate în baza Legilor 1/2000 și 247/2005, legi care dispun restituirea averilor avute de vechile forme asociative, care și-au pierdut averea în decursul instaurării regimului comunist, începând cu anul 1945.
Conform legilor 1/2000 și 247/2005 averile asociative ale localităților se restituie noilor persoane juridice constituite, continuatoare, adică moștenitoare ale vechiului composesorat. Structura umană a noului composesorat va fi formată din vechii membrii composesori sau moștenitorii foștilor membrii composesori.
Composesoratul astfel format, întocmai ca și o asociație (ONG), își dobândește personalitatea juridică prin autorizare și înregistrare la judecătoria în a cărei rază teritorială are sediul.
Composesoratul mai are încă o accepțiune (un alt sens), desemnează totodată terenurile forestiere, pășunile sau terenurile agricole ale fostului composesorat deposedat de regimul comunist. Această avere s-a restituit sau se restituie composesoratului nou format, în întregime, indiferent de numărul persoanelor care vor forma noua persoană juridică.
Fiecare nou composesorat ca persoană juridică s-a autorizat sau se autorizează de către instanța de judecată în a cărei rază teritorială composesoratul își stabilește sediul. Denumirea composesoratului va purta denumirea localității la nivelul căreia se înființează. În Transilvania multe composesorate purtau și denumirea de ”urbarial” sau denumirea de ”composesorat al foștilor iobagi”. Desigur, nu denumirea este esențială, care poate fi variată: ”asociație composesorială”, ”asociație forestieră”, ”asociația proprietarilor” etc.
Pentru o mai bună înțelegere practică exemplificăm composesoratul format la nivelul satului Văleni (comuna Călățele) din județul Cluj. Acest composesorat în vechile cărți funciare purta denumirea de ”Composesoratul Urbarial Văleni”. Cu această denumire a fost reînființat composesoratul și a fost autorizat de către Judecătoria Huedin, în a cărei rază teritorială și-a stabilit sediul, în satul Văleni, comuna Călățele. Acest composesorat a avut 1450 de hectare de teren cu destinația vegetație forestieră și pășuni. Composesoratul a solicitat restituirea tuturor terenurilor, din care, până în prezent, au fost restituite 850 de hectare, urmând a se restitui restul averii.
Prima lege, Legea nr.1/2000 (așa-numita ”Lege Lupu”, după numele parlamentarului care a inițiat-o) dispunea restituirea doar a terenurilor cu vegetație forestieră, adică a pădurilor. Cea de-a doua lege, Legea nr. 247/2005, în baza principiului ”restitutio in integrum”, a dispus restituirea întregii averi a tuturor composesoratelor, adică, pe lângă păduri (terenuri cu vegetație forestieră) și a pășunilor, iar în cazuri mai rare chiar a terenurilor agricole (altă destinație decât pășuni). Totodată, Legea nr. 247/2005 reprezintă forma actuală (consolidată) a Legii 1/2000.
Trebuie să accentuăm, că averea composesoratelor sau altor forme asociative se restituia sau se restituie cu respectarea unor condiții:
- terenurile să fi fost solicitate spre restituire până la termenul limită de 30 noiembrie 2005;
- composesoratul să fi dobândit personalitate juridică, fără termen limită imperativ, sub un termen de recomandare până la data de 22 octombrie 2005;
- să existe dovezi care să ateste proprietățile fostului composesorat.